Agricultura regenerativă. De ce ar trebui s-o practicăm

martie 19, 2024
Agricultura regenerativă

Agricultura regenerativă reprezintă o abordare a agriculturii care are ca scop nu doar producerea de alimente, ci și regenerarea și îmbunătățirea ecosistemului în care are loc producția. Această practică pune accent pe îmbunătățirea sănătății solului, a calității apei și a biodiversității, în timp ce susține și dezvoltă comunitățile agricole.

Ce este agricultura regenerativă?

Agricultura regenerativă este o abordare agricolă sustenabilă și orientată spre viitor, care se concentrează pe îmbunătățirea sănătății ecosistemului agricol și a solului în timp ce se cultivă culturi și se crește animale. Principiile de bază ale agriculturii regenerative includ:

  1. Regenerarea solului: În agricultura regenerativă, solul este considerat un ecosistem viu și esențial pentru sănătatea plantelor, animalelor și oamenilor. Practicile agricole sunt concepute pentru a îmbunătăți și regenera solul, inclusiv prin creșterea biodiversității microbiene, îmbunătățirea structurii solului și creșterea conținutului de materie organică.
  2. Minimizarea lucrărilor solului: Lucrările excesive ale solului pot duce la degradarea acestuia, pierderi de nutrienți și compacție. Agricultura regenerativă încurajează utilizarea practicilor care minimizează lucrările solului, precum agricultura conservatoare, mulciul și plantele de acoperire, pentru a menține și a proteja structura solului și biodiversitatea.
  3. Promovarea biodiversității: Biodiversitatea este crucială pentru funcționarea sănătoasă a ecosistemelor agricole. Agricultura regenerativă promovează creșterea și menținerea biodiversității prin utilizarea rotației culturilor, amestecuri de culturi, margini de câmp și zone tampon, habitat pentru polenizatori și alte practici agricole care sprijină biodiversitatea.
  4. Utilizarea eficientă a resurselor: Agricultura regenerativă își propune să utilizeze resursele naturale, cum ar fi apa și energia, în mod eficient și sustenabil. Aceasta poate implica practici precum irigarea inteligentă, gestionarea apei de ploaie, utilizarea energiei regenerabile și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
  5. Integrarea animalelor: În multe sisteme de agricultură regenerativă, animalele joacă un rol important în ciclurile nutrienților și în menținerea echilibrului ecologic. Prin pășunatul rotativ și utilizarea bălegarului animal ca îngrășământ, animalele pot contribui la îmbunătățirea fertilității solului și a sănătății pajiștilor.
  6. Respectul pentru comunități și culturi locale: Agricultura regenerativă pune un accent pe dezvoltarea sistemelor agricole care sprijină comunitățile locale, economiile rurale și culturile tradiționale. Acest lucru poate include promovarea piețelor locale, cooperarea între fermieri și susținerea practicilor agricole tradiționale și sustenabile.

În general, agricultura regenerativă are ca obiectiv principal crearea unor sisteme agricole care să fie durabile din punct de vedere ecologic, social și economic, care să ofere alimente sănătoase și de înaltă calitate, să sprijine biodiversitatea și să contribuie la reziliența și adaptabilitatea fermelor în fața schimbărilor climatice și a altor provocări.

Impactul agriculturii regenerative

Agricultura regenerativă

Agricultura regenerativă are un impact profund asupra mediului, sănătății solului, biodiversității și sustenabilității generale a sistemelor agricole. Iată câteva aspecte ale impactului său:

  1. Sănătatea solului: Una dintre cele mai importante contribuții ale agriculturii regenerative este îmbunătățirea sănătății solului. Prin practici precum rotația culturilor, utilizarea plantelor de acoperire, minimizarea lucrărilor solului și îmbunătățirea biodiversității microbiene, solul devine mai bogat în materie organică, mai bine structurat și mai capabil să rețină apă și nutrienți.
  2. Biodiversitatea: Agricultura regenerativă promovează biodiversitatea prin creșterea diversității culturilor, utilizarea habitatelor naturale și a zonelor tampon și promovarea habitatelor pentru polenizatori și alte viețuitoare. Acest lucru ajută la conservarea și stimularea populațiilor de plante, animale și microorganisme care contribuie la funcționarea sănătoasă a ecosistemelor agricole.
  3. Redresarea ciclurilor nutrienților: Prin integrarea animalelor în sistemele agricole și prin utilizarea îngrășămintelor organice și a practicilor care restabilesc ciclurile nutrienților, agricultura regenerativă ajută la îmbunătățirea fertilității solului și la reducerea dependenței de îngrășăminte chimice sintetice.
  4. Retenția apei și rezistența la secetă: Prin îmbunătățirea structurii solului și a capacitatii sale de a reține apa, agricultura regenerativă poate contribui la reducerea efectelor secetei și la creșterea rezilienței fermelor în fața schimbărilor climatice.
  5. Reducerea eroziunii solului: Prin practici precum agricultura conservatoare, utilizarea mulciului și creșterea vegetației de acoperire, agricultura regenerativă ajută la protejarea solului împotriva eroziunii și degradării.
  6. Emisiile de gaze cu efect de seră: Agricultura regenerativă poate contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea practicilor care îmbunătățesc stocarea carbonului în sol, prin reducerea utilizării îngrășămintelor chimice și a mașinilor agricole, și prin promovarea unor sisteme agricole mai eficiente energetic.
  7. Reziliența și sustenabilitatea: În ansamblu, agricultura regenerativă ajută la crearea de sisteme agricole mai rezistente și mai sustenabile, care pot face față mai bine schimbărilor climatice, condițiilor meteorologice extreme și altor provocări, în timp ce asigură producția de alimente sănătoase și de înaltă calitate.

Impactul agriculturii regenerative este unul cert și poate aduce beneficii semnificative pentru mediu, sănătatea solului, biodiversitate și sustenabilitatea globală a sistemelor agricole.

Agricultură regenerativă vs agricultură clasică

Metode de economisire a apei

Să comparăm agricultura regenerativă cu agricultura clasică în mai multe domenii cheie:

Sănătatea solului:

  • Agricultura regenerativă: Se concentrează pe îmbunătățirea sănătății solului prin practici care stimulează activitatea microbiană, adaugă materie organică și mențin biodiversitatea. Practicile cum ar fi rotația culturilor, utilizarea plantelor de acoperire și minimizarea lucrărilor solului sunt frecvente.
  • Agricultura clasică: Se bazează adesea pe practici intensive care pot duce la compactare, degradare și eroziune a solului. Utilizarea îngrășămintelor chimice și pesticidelor poate afecta negativ biodiversitatea solului și sănătatea ecosistemului subteran.

Biodiversitatea:

  • Agricultura regenerativă: Promovează biodiversitatea prin diversificarea culturilor, crearea de habitate pentru polenizatori și alte viețuitoare, și reducerea utilizării pesticidelor. Marginile câmpurilor și zonele tampon sunt adesea lăsate să crească sălbatic pentru a sprijini biodiversitatea.
  • Agricultura clasică: Tendința de a se baza pe culturi monoculturale și utilizarea intensivă a pesticidelor poate duce la pierderea biodiversității și la declinul populațiilor de polenizatori și alte viețuitoare.

Consumul de resurse:

  • Agricultura regenerativă: Încearcă să utilizeze resursele în mod eficient și să minimizeze dependența de inputuri externe, cum ar fi îngrășămintele chimice și pesticidele. Prin practici cum ar fi irigarea inteligentă și utilizarea animalelor în mod sustenabil, resursele naturale sunt utilizate în mod mai eficient.
  • Agricultura clasică: Se bazează adesea pe utilizarea intensivă a inputurilor externe, cum ar fi îngrășămintele chimice, pesticidele și apa pentru irigare. Aceasta poate duce la risipa de resurse și la impacturi negative asupra calității apei și a mediului.

Emisiile de gaze cu efect de seră:

  • Agricultura regenerativă: Poate ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin promovarea stocării carbonului în sol și prin utilizarea practicilor care reduc dependența de combustibili fosili și inputuri chimice.
  • Agricultura clasică: Utilizează adesea mașini și echipamente care funcționează pe bază de combustibili fosili și poate contribui la emisiile de gaze cu efect de seră prin utilizarea intensivă a îngrășămintelor chimice și a mașinilor agricole.

În general, agricultura regenerativă pune un accent mai mare pe îmbunătățirea sănătății ecosistemului agricol și a resurselor naturale, în timp ce agricultura clasică se concentrează adesea pe obținerea unui randament maxim cu ajutorul tehnologiilor și inputurilor externe.

Cum se planifică o grădină în agricultura regenerativă

se pun ardeii în grădină

Iată o schemă simplă pentru aplicarea principiilor agriculturii regenerative într-o grădină:

  1. Planificare și design:
    • Începeți prin planificarea grădinii în funcție de caracteristicile locale ale solului, climatului și disponibilității de apă.
    • Identificați zonele cu expunere la soare și umbră și plasați culturile în consecință.
    • Planificați traseele de acces și spațiile de lucru pentru a permite accesul ușor la toate părțile grădinii.
  2. Rotația culturilor:
    • Planificați rotația culturilor pe parcursul sezoanelor pentru a preveni degradarea solului și a îmbunătăți fertilitatea.
    • Grupuriți culturile în funcție de nevoile lor de nutrienți și de interacțiunile lor benefice.
  3. Utilizarea plantelor de acoperire:
    • Plantați plante de acoperire între culturile principale sau după recoltare pentru a proteja solul împotriva eroziunii, a suprima buruienile și a îmbunătăți structura solului.
    • Exemple de plante de acoperire pot include trifoiul, muștarul, mazărea de iarnă etc.
  4. Minimizarea lucrărilor solului:
    • Evitați lucrările excesive ale solului care pot afecta structura și biodiversitatea solului.
    • Utilizați metode de plantare directă sau minimă a semințelor (no-till) pentru a menține integritatea solului.
  5. Utilizarea îngrășămintelor organice:
    • Folosiți compostul, gunoiul de grajd și alte îngrășăminte organice pentru a îmbunătăți fertilitatea solului și a susține sănătatea plantelor.
    • Evitați utilizarea îngrășămintelor chimice sintetice care pot afecta biodiversitatea solului și sănătatea generală a ecosistemului.
  6. Promovarea biodiversității:
    • Plantați o varietate de culturi și flori pentru a sprijini biodiversitatea și pentru a atrage polenizatorii și alte viețuitoare benefice.
    • Lăsați marginile grădinii și zonele tampon să crească sălbatic pentru a oferi habitat pentru insecte benefice și alte animale.
  7. Utilizarea apei în mod eficient:
    • Colectați și gestionați apa de ploaie pentru a o utiliza în mod eficient în grădină.
    • Utilizați irigația eficientă pentru a menține necesarul de apă al plantelor fără a risipi resurse.
  8. Menținerea și gestionarea solului:
    • Monitorizați sănătatea solului și a plantelor și interveniți prompt pentru a preveni problemele de dăunători și boli.
    • Păstrați o acoperire permanentă a solului pentru a împiedica eroziunea și a menține umiditatea și temperatura solului.

Aceasta este o schemă simplă care poate fi adaptată în funcție de dimensiunea, locația și obiectivele specifice ale grădinii. Esențial este să urmăriți principiile de bază ale agriculturii regenerative pentru a promova sănătatea solului și a obține recolte sustenabile și de înaltă calitate.

Gânduri finale

Agricultura regenerativă reprezintă o abordare inovatoare și sustenabilă a practicii agricole, având un impact pozitiv atât asupra mediului, cât și asupra comunităților agricole. Prin adoptarea principiilor sale și integrarea lor în practicile agricole curente, se poate contribui la construirea unui sistem agricol mai durabil și mai rezistent în fața provocărilor viitoare.

Tiberiu Albu

Grădinarii.ro folosește doar surse de înaltă calitate. Din acest motiv, doresc ca toți cititorii noștri să fie bine informați. Nu uitați să nu mai folosiți chimicale, există alte soluții, pe care le-am expus pe acest site!